HOME Despre noi Media Activitate Membri VOLUNTARI Sustinatori DONEAZA 2% 20% CONTACT
 

INFIINTAM IMPREUNA
"CASA MEMORIALA COANDA""


"ASA CUM A FOST"

PROGRAM DE RECONSTRUIRE FUNCTIONALĂ A PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE " COANDĂ 1910"

RECUPERAREA PATRIMONIULUI CULTURAL COANDA

21.10.2018 Televiziunea Romana TVR1:
ROMANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA: HENRI COANDA

Invitati

drd. istoric Sorin TURTURICA

dr. in Dumitru PRUNARIU, membru corespondent al Academiei Romane

ing. Dan Mircea IONESCU

dr. ing. Sorin DINEA, Preşedintele Asociaţiei Henri Coandă

29.01.2018 Televiziunea 6TV: UMANISMUL TRANSFORMARII
inventatorul Henri Coanda
(inventiile sale nemaivazute)

Invitat dr. ing. Sorin DINEA, Preşedintele Asociaţiei Henri Coandă
Emisiune de Mihaela Mândrea-Muraru

25.11.2017 Cine e speriat de activitatea lui Henri Coanda, la 45 de ani de când nu mai este printre noi?

La 25 noiembrie 1972 academicianul Henri Coandă părăsea aceasta lume. Mii de oameni au venit atunci să-i aducă un ultim omagiu, dar nu pentru faptul că de?inea func?ia de consilier cu rang de ministru la Consiliul de Stat, ci mai degrabă pentru că acesta reprezenta un simbol na?ional, un strop din seva acestui neam care a luminat zeci de ani ?tiin?a ?i tehnica planetară.
Au trecut de atunci 45 de ani, iar noi, urma?ii lui, nu cunoa?tem încă tot ceea ce a facut pentru noi ?i pentru întreaga lume. Nu cunoa?tem rezultatele studiilor lui, nu cunoa?tem preocupările lui ?i nu cunoa?tem nici măcar domeniile în care a activat.
Nu le cunoa?tem pentru că sunt greu de găsit, sau nu le cunoa?tem pentru că nu vrem să le cunoa?tem? Cât la sută reprezintă dificultatea de a accesa informa?iile privitoare la activitatea sa ?i cât la sută este ignoran?a ?i indiferen?a noastră? Aceasta este o întrebare interesantă...
De ce nu, am putea lua în considerare că "cineva" este atât de speriat de puterea creativă a inginerului Henri Coandă, încât ?i acum, după 45 de ani, ne "ajută" să nu cumva să-l cunoa?tem prea bine, ca nu cumva să urmăm calea deschisă de el.


Henri Coanda în Casa Coandă, imobilul familiei sale, 1970

Dar, cine să fie acel "cineva" căruia îî este atât de frică de crea?iile inginerului Henri Coandă?
Via?a lui Henri Coandă este de fapt via?a unui mare creator, a unui deschizător de drumuri. Când unii se zbăteau să construiască avioane cu aripi din pânză ?i care erau propulsate cu elice, tânărul Henri, la numai 24 de ani, concepea ?i testa primul avion fără elice, cu propulsie prin reac?ie ?i care avea aripile din o?el ?i lemn, realizate printr-o tehnologie de fabrica?ie nouă.


primul avion cu propulsie prin reactie Coanda 1910 expus
imagine Asociatia Henri Coanda

Când au văzut acel avion la al doilea Salon Aeronautic de la Paris, mul?i s-au speriat:
"Cum o să zboare, pentru că nu are elice?"
A testat avionul ?i s-a desprins de la sol pentru un scurt moment, dar experimentul putea să-l coste via?a, avionul fiind complet distrus.
"Trei ani am muncit la avionul acesta ?i s-a prăbu?it ?i s-a distrus în numai 3 secunde!"
spunea într-un interviu dat Televiziunii Române în Casa Coandă, imobilul care a apar?inut familiei sale din Bucure?ti, b-dul Lascăr Catargiu 29-29bis.

1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA I-a


1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA a II-a

Pe cine a interesat? L-au batjocorit ?i au râs de el. Unii mai râd ?i acum.
Al?ii însă, au în?eles după vreo 20 de ani că solu?ia oferită de el atunci, în 1910, era una din solu?iile vitorului ?i au dezvoltat a?adar, ceea ce numim noi acum motorul turboreactor.
Motorul reactor a lui Coandă din 1910 este mult diferit ca ?i concept, fa?ă de motoarele turboreactoare din zilele noastre. Este un moto-compreso-reactor, având totu?i la bază un motor termic auto, cu 4 pistoane în 4 timpi, motor care antrena o suflantă prin care se producea for?a de propulsie folosind fenomenul de reac?ie.
Culmea este că, în prezent, solu?ia oferita de Henri Coandă, atunci în 1910, se dovede?te a fi din nou una din solu?iile de dezvoltare a propulsiei aeroreactive electrice. Interesează pe cineva?


În 1911 a fost invitat la uzinele de avia?ie Bristol, spre a se alătura echipei de proiectare de acolo.


Avionul Bristol Monoplan
imagine Muzeul Universitatii Politehnica din Bucure?ti

I s-a pus condi?ia să facă avioane pentru Bristol, "dar să fie a?a, ca toată lumea, cu elice".
Le era frică de puterea sa de crea?ie, ca nu cumva să o ia din nou înaintea timpului său.


După Primul Război Mondial, lumea beligerantă a intrat într-un proces firesc de reconstruire. Era nevoie de locuin?e ieftine ?i u?or de realizat. Tocmai de aceea, în 1928, împreună cu arhitectul francez Dupres, a propus municipalită?ii din Paris un proiect grandios de imobil cruciform-piramidal, cu o înăl?ime de 100m ?i latura de 222m, având 700 de apartamente, fiind realizat în mare parte din structuri multicelulare din o?el, atât pere?ii cât ?i plan?eele.


Imobilul cruciform piramidal Coanda-Dupres
Revista L'Illustration, ianuarie 1929
imgine Asociati Henri Coanda

Municipalitatea a promis ridicarea acestui zgărie-nori pe orizontală, undeva în marginea Parisului, dar proiectul nu a fost niciodată realizat, beneficiarul fiind speriat de dimensinile sale.
Proiectul, ca ?i conceptul, poate fi oricând reluat, dacă un dezvoltator imobiliar ar avea curajul să o facă.


Mai târziu, în 1932, a con?tientizat ce a observat în 1910, când flăcările primului său avion cu propulsie prin reac?ie se lipeau amenin?ător de fuselajul din lemn al avionului. ?i a?a s-a născut Efectul Coandă, un fenomen care a devenit un "procedeu ?i dispozitiv pentru devierea unei vine fluide ce pătrunde în alt fluid". Prima mare aplica?ie a efectului proaspăt descoperit a fost farfuria zburătoare.
variante contruite de Aerodina Lenticulară
imagini Asocia?ia Henri Coandă, www.jet100.com

Testată începând cu 1932, sub formă de modele reduse dar ?i mai mari de 300kg, farfuria zburătoare care folosea efectul Coandă a zburat cu succes. Aerodina lenticulară era un obiect zburător atipic, care nu avea elice sau alte organe în mi?care, capabil de a creea un vid par?ial (depresiune) pe suprafa?a de sus a sa (extrados) generând astfel o for?ă de sustenta?ie.
Tocmai de-asta, au început unii să considere acest mod de sustenta?ie ca fiind imposibil, pentru că era considerat "similar cu a te scoate din apă trăgându-te singur de păr".
Spaima ca ar putea să existe un aparat de zbor care să aibă un principiu atât de simplu ?i atât de spectaculos, a făcut omenirea să mai astepte vreo 25 de ani până să-i dea aten?ia cuvenită.

Aerodina lenticulară reprezintă, în prezent, o solu?ie de viitor pentru deplasarea în atmosferă sau în apă.


Ultima schi?ă de Aerodină Lenticulară cu patru farfurii

În 1954, după al doilea război mondial, revista RADAR nr. 257 ne informează că "Inginerul Henri Coandă va bulversa economia regiunilor de?ertice" ca urmare a demonstra?iei practice pe care acesta a făcut-o în localitatea Londe-les-Maures (Var) situată la ?ărmul francez al Mediteranei.
Atunci, în fa?a unei comisii oficiale, inginerul român a produs 1600 litri de apă potabilă provenită din apa de mare, în doar 10 ore, cu ajutorul exclusiv al energiei solare, folosind hidrogeneratorul conceput ?i produs de el ?i echipa pe care o conducea. Acest dispozitiv este cunoscut astăzi ca desalinizator.


Sistemul de desalinizare testat în 1954, www.jet100.com

Cu aceea?i ocazie, Henri Coanda a prezentat comisiei un proiect complex prin care 100 de astfel de unită?i ar fi produs, pe un oricare ?ărm însorit de mare, aproape 160 tone de apă potabilă pe zi, la care se adăugau ?i multe alte tone de sare de bucătărie ?i diverse săruri.
Acest lucru "a bulversat" în a?a hal comisia oficială, încât s-au speriat bine ?i pe termen lung, până astăzi, pe principiul "decât să nu-l putem controla pe inventatorul asta, mai bine să ne facem că nu există".

În 1969, compania americană Chicago Bridge & Iron, avându-l consultant pe Henri Coandă a conceput, proiectat ?i realizat cel mai mare rezervor oceanic subacvatic, de 500.000 Barili (79,5 milioane litri), rezervor care a fost amplasat sub apă, la 70 mile marine (aprox 100Km) de coasta emiratului Dubai. Rezervorul denumit DUBAI KHAZZAN no.1, de 62m înăl?ime ?i 80 metri diametru, a fost considerat de companie ca fiind, la acel moment, o realizare tehnică similară Programului Apollo de aselenizare ?i avionului Boeing 747.


prima fotografie: Rezervorul flotabil în drum spre locul de amplasare (fota Muzeul National Tehnic Dimitrie Leonida)
a doua fotografie: partea superioară a rezervorului, după amplasare (internet)

Iată un exemplu de curaj, al E S Faser, emirul Emiratului Dubai, care, având încredere în conceptul propus de Henri Coandă, a făcut posibilă o astfel de realizare.
Acest lucru a determinat emiratul Dubai să emită o serie de timbre pentru a marca momentul.


imagini: Muzeul  National Tehnic Dimitrie Leonida Bucuresti

Sperăm ca ?i distinsa companie americană să-?i mai aducă aminte de contribu?ia lui Henri Coandă la acest proiect.

Poate cel mai important proiect pe care Henri Coandă l-a oferit României a fost crearea unei facilită?i de elită intelectuală ?i de creativitate aplicată care să procedeze la o identificare na?ională a tuturor tinerilor creatori geniali în vederea atragerii lor în proiecte complexe pentru progresul României ?i al întregii lumi. Dorea să exporte intelige?ă românească, dar cu păstrarea oamenilor în ?ară.

Intâlnirea Coandă-Ceau?escu 1969
foto AGERPRES

Evident, factorii politici ai statului comunist au apreciat participarea lui Henri Coandă la dezvoltarea ?ării, dar le-a fost foarte frică de condi?iile pe care savantul le-a dorit ?i care au fost consemnate de ofi?erii de securitate:
"Crearea unui institut Coandă, care să fie instalat în casa proprietate a surorilor sale ?i care să depindă de Guvern, Parlament sau de un Minister Tehnic. Coandă cerea totodată independen?ă totală din punct de vedere al concep?iei institutului." (extras Florian Banu, "De la SSI la SIE"; Editura Corint, pag 394)

Institutul Henri Coandă sau CASA GÂNDIRII ROMÂNE?TI, reprezintă o facilitate de care România are nevoie ?i în prezent ?i pe care Asocia?ia Henri Coandă a propus-o Ministerului Culturii ?i Academiei Române, ultimii de?inători ai imobilului Casa Coandă, acela?i imobil la care făcea referire Henri Coandă.

Casa Coanda, b-dul Lascar Catargiu 29-29bis, Bucuresti; foto Asociatia Herni Coanda, www.jet100.com

Din nefericire pentru distinsele noastre institu?ii men?ionate anterior, frica de a înfiin?a o astfel de facilitate, duce de 5 ani la men?inerea imobilului în stare de nefunc?ionare ?i degradare.
Oare n-ar fi mai simplu ?i eficient să recunoască limitele competen?elor lor în ceea ce prive?te înfiin?area ?i organizarea unei astfel de facilită?i?
Cert este faptul că astăzi, la 45 de ani de la plecarea în lumea de dincolo a lui Henri Coandă, România nu are un muzeu Coandă, nu are o Casă Memorială Coandă ?i nici o alta facilitate culturală sau ?tiin?ifică care să ilustreze aspecte din via?a ?i activitatea inginerului Henri Coandă, a?a cum a dorit familia Coandă în 1969, când a cedat statului român întregul imobil.


1969 PRIM PLAN
HENRI COANDA DESPRE CREATIVITATE
reporter Manase Radnev

Casa Memoriala Coandă, în concep?ia ini?iată în 2011 de Asocia?ia Henri Coandă, reprezintă o facilitate culturală, ?tiin?ifică, educa?ională ?i turistică care va avea trei sec?iuni interconectate:
1. Un MEMORIAL în care sunt ilustrate aspecte privind interac?iunea familiei Coandă cu mediul social, politic, cultural, ?tiin?ific din România ?i din lume.
2. Un MUZEU în care să fie ilustrate realizările stiin?ifice ale lui Henri Coandă, inclusiv machete func?ionale ale dispozitivelor sale
3. CASA GÂNDIRII ROMÂNESTI, structura de elită intelectuală ?i de creativitate aplicată care să valorifice sustenabil (trainic) creativitatea românească
Men?ionarea în Contextul Centenarului Marii Uniri 1918-2018 a numelui COANDA este direct legată de demnitatea de prim-ministru al Romaniei pe care Generalul Constantin Coanda, tatal savantului, a avut-o în noiembrie 1918, participând activ la înfăptuirea Marii Uniri.
Prin urmare, deschiderea Casei Memoriale Coandă în 2018, este absolut obligatorie ?i de bun sim?.
Prin urmare, cui îi este frică de Henri Coandă?
Asocia?ia Henri Coandă
25.11.2017
www.jet100.com

06.10.2016 PROPUNERE DE CONSTITUIRE A FONDULUI pentru PATRIMONIU CULTURAL NA?IONAL

2% pentru Patrimoniul Cultural National
ASOCIATIA HENRI COANDA a depus astazi la Guvern o propunere de infiintare a Fondului pentru Patrimoniu Cultural National (FPCN) sub gestionarea Ministerului Culturii, dar având cont separat.   Fondul are rolul de a asigura o anumită mobilitate financiară în vederea salvării, protejării ?i dezvoltării patrimoniului cultural na?ional, fie că este imobil, mobil sau imaterial.
Sursele care alimentează Fondul sunt provenite de la bugetul de stat, prin sponsorizări, dona?ii, prin sume nedeductibile ce provin de la persoane juridice reprezentând 3 la mie din cifra de afaceri sau 20% din impozitul  pe profit datorat, în condi?iile prevăzute de Codul Fiscal.
O noutate absolută o reprezintă faptul că una din sursele de finan?are ale fondului este propusă a veni din sumele provenite de la contribuabili persoane fizice, reprezentând 2% din impozitul anual,  în condi?iile Codului Fiscal, la care este nevoie să fie adusă o modificare în acest sens.
Modificarea este propusă a se face prin ordonan?ă de urgen?ă pentru a fi aplicabilă începând cu anul viitor.
Asocia?ia Henri Coandă depune eforturi sus?inute, pentru salvarea ?i valorificarea patrimoniului cultural ?i ?tiin?ific Coandă din România prin înfiin?area Casei Memoriale Coandă alături de Academia Română ?i Ministerul Culturii ?i amenajarea acesteia în imobilul care a apar?inut familiei Coandă din Bucure?ti.

 

07.09.2016 MEMORIU ADRESAT GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU ÎNFIIN?AREA, ORGANIZAREA ?i FUNC?IONAREA CASEI MEMORIALE COANDĂ,
împreună cu 1000 de semnături
olografe.

Stimate domnule prim-ministru Dacian CIOLO?,
Considerăm că a venit momentul pentru ca Henri Coandă să aibă o casă memorială în România, a?a cum au toate personalită?ile care au marcat prin crea?iile lor cultura ?i civiliza?ia întregii lumi.
Considerăm că a venit momentul ca tinerilor acestei ?ări să li se ofere posibilitatea de a-l descoperi ?i de a-l cunoa?te pe Henri Coandă, cercetându-i aspectele cunoscute ?i mai pu?in cunoscute din via?a ?i activitatea genialului inventator.
Considerăm că fiecare cetă?ean, care va vizita expozi?ia culturală permanentă din muzeul ce va fi organizat la etajul Casei Memoriale Coandă, are dreptul de a studia ?i de a interac?iona practic cu machetele func?ionale ale dispozitivelor care folosesc efectul Coandă.
Considerăm că fiecare vizitator al sec?iunii memoriale organizată la parterul Casei Memoriale Coandă are dreptul să afle despre rolul ?i importan?a pe care Generalul Constantin Coandă, tatăl lui Henri, a avut-o în realizarea Marii Uniri din 1918 în calitate de prim-ministru, ministru de externe ?i pre?edinte al Senatului, în tot timpul prodigioasei sale activită?i militare ?i politice.
Considerăm necesar să fie activată cât mai curând posibil structura denumită Casa Gândirii Române?ti, organizată în cadrul Casei Memoriale Coandă, pentru ca tinerilor cu poten?ial creativ din ?ară să li se poată asigura condi?ii de dezvoltare de înaltă ?inută morală, artistică ?i ?tiin?ifică.
Considerăm că imobilul Casa Coandă, construit în 1910 ?i donat de familia Coandă pentru a deveni muzeu încă din 1969, necesită o protec?ie de urgen?ă prin consolidare ?i restaurare, întrucât ultima sa restaurare a fost făcută de Gospodăria de Partid în 1968.
Considerăm că este firesc ca în Casa Memorială Coandă să fie adunat ?i păstrat întregul patrimoniu cultural mobil Coandă, donat statului român de familia Coandă între 1970-1974, pentru a fi valorificat cultural ?i ?tiin?ific, întrucât acest patrimoniu este compus din aproximativ 1000kg de piese culturale ?i este actualmente de?inut de mai multe institu?ii publice din ?ară, fiind aproape în totalitate păstrat în depozite ?i neexpus public.
Considerăm că a venit momentul să oferim respect celor care au făcut cunoscută România prin activitatea lor pe toate meleagurile, iar astazi a venit rândul lui Henri Coandă!
De aceea,
domnule Dacian Ciolo? , în calitatea pe care o de?ine?i de prim-ministru al României, vă rugăm să dispune?i constituirea unui grup de lucru format din speciali?ti ?i reprezentan?i ai Guvernului, ai Academiei Române, ai Ministerului Culturii ?i Asociatiei Henri Coandă pentru identificarea unor solu?ii argumentat-sustenabile în vederea înfiin?ării Casei Memoriale Coandă ca unitate privată, neguvernamentală, cu rol în protejarea ?i valorificarea întregului patrimoniu cultural Coandă din România, care să desfă?oare activită?i culturale, ?tiin?ifice, educa?ionale ?i turistice.
În cazul în care Academia Română sau Ministerul Culturii NU î?i asumă răspunderea înfiin?ării ?i organizării sustenabile a Casei Memoriale Coandă vă rog să ave?i amabilitatea de a delega Asocia?ia Henri Coandă pentru a prelua atribu?iile de înfiin?are ?i organizare, în vederea atragerii fondurilor necesare restaurării imobilului ?i pentru deschiderea publică a Casei Memoriale Coandă pănă la aniversarea momentului centenar al Marii Uniri.
Vă mul?umim,
Semnează Asocia?ia Henri Coandă ?i to?i cei care semnează mai jos

DESCARCA PDF

PROGRAME ACTIVE

 

URMARESTE PAGINILE HENRI COANDA

HENRI COANDA
TIMELINE

HENRI COANDA
MAXIM

HENRI COANDA
SCIENCE

INREGISTRARI VIDEO CU HENRI COANDA


1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA I-a


1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA a II-a


1969 PRIM PLAN
HENRI COANDA DESPRE CREATIVITATE
reporter Manase Radnev


old website here

Casa Memorială Coanda_site vechi


PROGRAMUL
<<INFIINTAM IMPREUNA
"CASA MEMORIALA COANDA">>


PROGRAMUL
<<ASA CUM A FOST>> de RECONSTRUIRE FUNCTIONALĂ a PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE "COANDĂ 1910"

Casa Memoriala Coanda Scop
Casa Coanda <scurt istoric> Etape
Casa Coanda <imobilul> Activitati
Casa Coanda <fotografii> Finantare
Patrimoniul Cultural Coanda din Romania Termene
Casa Gandirii Romanesti Echipa
Sustinatori Noutati
Reactii Mass Media Date tehnice
ORGANIZATIA
HENRI COANDA
DACA DORITI SA VA IMPLICATII... VA MULTUMIM! URMEAZA-NE!
Despre noi FII ACTIV DONEAZA OBIECTE! REDIRECTIONEAZA 2% Facebook
Activitate Exprima-ti opinia! Lista de interes Instructiuni (2min) Henri Coanda Timeline
Membri Vino cu idei! DONEAZA FONDURI Formular (3min) Henri Coanda Maxim
Membri de Onoare Promoveaza! Cont bancar (BT)   Henri Coanda Science
Voluntari Mediatizeaza! Pay Pall    
Sustinatori Inscrie-te ca voluntar! Mandat Postal   Linkedin
Mass Media       Twitter
Contact       Google+
        You Tube
        RSS

HENRI COANDA
VIATA ACTIVITATE ACTIVITATE PENTRU ROMANIA UNIVERSAL
Familia Reactorul "Coanda 1910" Efectul Coanda Proiecte ptr. Romania Mass Media
Studii si scoala Sania cu reactie Propulsoare Diplome si Onoruri Carti
Activitatea stiintífica Aeronautica Pulverizatoare Coanda si Ceausescu Articole
Brevete Militar Atenuatoare de zgomot Casa Coanda Cercetari continuate
Articole Constructii Arzatoare Transport in tub Dyson
Diplome si Onoruri Motoare Ventilatoare Proiectul DELTA Hyperloop
Arta Transporturi Aspiratoare Casa Gandirii Romanesti Brevete
Sport Rezervoare Desalinizarea apei Industria Aerospatiala Muzee
Inregistrari video Energetica Studii asupra apei INCREST Casa Memoriala Coanda
Mostenire Agricultura Creativitate Armata Romana  
Cronologie Mediu Neconventionale Academia Romana  
web counter
COPYRIGHT 2010-2017 # Henri Coanda Organisation