HOME Despre noi Media Activitate Membri VOLUNTARI Sustinatori DONEAZA 2% CONTACT
 

INFIINTAM IMPREUNA
"CASA MEMORIALA COANDA""


"ASA CUM A FOST"

PROGRAM DE RECONSTRUIRE FUNCTIONALĂ A PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE " COANDĂ 1910"

RECUPERAREA PATRIMONIULUI CULTURAL COANDA

25.11.2017 Cine e speriat de activitatea lui Henri Coanda, la 45 de ani de când nu mai este printre noi?

La 25 noiembrie 1972 academicianul Henri Coandă părăsea aceasta lume. Mii de oameni au venit atunci să-i aducă un ultim omagiu, dar nu pentru faptul că deținea funcția de consilier cu rang de ministru la Consiliul de Stat, ci mai degrabă pentru că acesta reprezenta un simbol național, un strop din seva acestui neam care a luminat zeci de ani știința și tehnica planetară.
Au trecut de atunci 45 de ani, iar noi, urmașii lui, nu cunoaștem încă tot ceea ce a facut pentru noi și pentru întreaga lume. Nu cunoaștem rezultatele studiilor lui, nu cunoaștem preocupările lui și nu cunoaștem nici măcar domeniile în care a activat.
Nu le cunoaștem pentru că sunt greu de găsit, sau nu le cunoaștem pentru că nu vrem să le cunoaștem? Cât la sută reprezintă dificultatea de a accesa informațiile privitoare la activitatea sa și cât la sută este ignoranța și indiferența noastră? Aceasta este o întrebare interesantă...
De ce nu, am putea lua în considerare că "cineva" este atât de speriat de puterea creativă a inginerului Henri Coandă, încât și acum, după 45 de ani, ne "ajută" să nu cumva să-l cunoaștem prea bine, ca nu cumva să urmăm calea deschisă de el.


Henri Coanda în Casa Coandă, imobilul familiei sale, 1970

Dar, cine să fie acel "cineva" căruia îî este atât de frică de creațiile inginerului Henri Coandă?
Viața lui Henri Coandă este de fapt viața unui mare creator, a unui deschizător de drumuri. Când unii se zbăteau să construiască avioane cu aripi din pânză și care erau propulsate cu elice, tânărul Henri, la numai 24 de ani, concepea și testa primul avion fără elice, cu propulsie prin reacție și care avea aripile din oțel și lemn, realizate printr-o tehnologie de fabricație nouă.


primul avion cu propulsie prin reactie Coanda 1910 expus
imagine Asociatia Henri Coanda

Când au văzut acel avion la al doilea Salon Aeronautic de la Paris, mulți s-au speriat:
"Cum o să zboare, pentru că nu are elice?"
A testat avionul și s-a desprins de la sol pentru un scurt moment, dar experimentul putea să-l coste viața, avionul fiind complet distrus.
"Trei ani am muncit la avionul acesta și s-a prăbușit și s-a distrus în numai 3 secunde!"
spunea într-un interviu dat Televiziunii Române în Casa Coandă, imobilul care a aparținut familiei sale din București, b-dul Lascăr Catargiu 29-29bis.

1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA I-a


1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA a II-a

Pe cine a interesat? L-au batjocorit și au râs de el. Unii mai râd și acum.
Alții însă, au înțeles după vreo 20 de ani că soluția oferită de el atunci, în 1910, era una din soluțiile vitorului și au dezvoltat așadar, ceea ce numim noi acum motorul turboreactor.
Motorul reactor a lui Coandă din 1910 este mult diferit ca și concept, față de motoarele turboreactoare din zilele noastre. Este un moto-compreso-reactor, având totuși la bază un motor termic auto, cu 4 pistoane în 4 timpi, motor care antrena o suflantă prin care se producea forța de propulsie folosind fenomenul de reacție.
Culmea este că, în prezent, soluția oferita de Henri Coandă, atunci în 1910, se dovedește a fi din nou una din soluțiile de dezvoltare a propulsiei aeroreactive electrice. Interesează pe cineva?


În 1911 a fost invitat la uzinele de aviație Bristol, spre a se alătura echipei de proiectare de acolo.


Avionul Bristol Monoplan
imagine Muzeul Universitatii Politehnica din București

I s-a pus condiția să facă avioane pentru Bristol, "dar să fie așa, ca toată lumea, cu elice".
Le era frică de puterea sa de creație, ca nu cumva să o ia din nou înaintea timpului său.


După Primul Război Mondial, lumea beligerantă a intrat într-un proces firesc de reconstruire. Era nevoie de locuințe ieftine și ușor de realizat. Tocmai de aceea, în 1928, împreună cu arhitectul francez Dupres, a propus municipalității din Paris un proiect grandios de imobil cruciform-piramidal, cu o înălțime de 100m și latura de 222m, având 700 de apartamente, fiind realizat în mare parte din structuri multicelulare din oțel, atât pereții cât și planșeele.


Imobilul cruciform piramidal Coanda-Dupres
Revista L'Illustration, ianuarie 1929
imgine Asociati Henri Coanda

Municipalitatea a promis ridicarea acestui zgărie-nori pe orizontală, undeva în marginea Parisului, dar proiectul nu a fost niciodată realizat, beneficiarul fiind speriat de dimensinile sale.
Proiectul, ca și conceptul, poate fi oricând reluat, dacă un dezvoltator imobiliar ar avea curajul să o facă.


Mai târziu, în 1932, a conștientizat ce a observat în 1910, când flăcările primului său avion cu propulsie prin reacție se lipeau amenințător de fuselajul din lemn al avionului. Și așa s-a născut Efectul Coandă, un fenomen care a devenit un "procedeu și dispozitiv pentru devierea unei vine fluide ce pătrunde în alt fluid". Prima mare aplicație a efectului proaspăt descoperit a fost farfuria zburătoare.
variante contruite de Aerodina Lenticulară
imagini Asociația Henri Coandă, www.jet100.com

Testată începând cu 1932, sub formă de modele reduse dar și mai mari de 300kg, farfuria zburătoare care folosea efectul Coandă a zburat cu succes. Aerodina lenticulară era un obiect zburător atipic, care nu avea elice sau alte organe în mișcare, capabil de a creea un vid parțial (depresiune) pe suprafața de sus a sa (extrados) generând astfel o forță de sustentație.
Tocmai de-asta, au început unii să considere acest mod de sustentație ca fiind imposibil, pentru că era considerat "similar cu a te scoate din apă trăgându-te singur de păr".
Spaima ca ar putea să existe un aparat de zbor care să aibă un principiu atât de simplu și atât de spectaculos, a făcut omenirea să mai astepte vreo 25 de ani până să-i dea atenția cuvenită.

Aerodina lenticulară reprezintă, în prezent, o soluție de viitor pentru deplasarea în atmosferă sau în apă.


Ultima schiță de Aerodină Lenticulară cu patru farfurii

În 1954, după al doilea război mondial, revista RADAR nr. 257 ne informează că "Inginerul Henri Coandă va bulversa economia regiunilor deșertice" ca urmare a demonstrației practice pe care acesta a făcut-o în localitatea Londe-les-Maures (Var) situată la țărmul francez al Mediteranei.
Atunci, în fața unei comisii oficiale, inginerul român a produs 1600 litri de apă potabilă provenită din apa de mare, în doar 10 ore, cu ajutorul exclusiv al energiei solare, folosind hidrogeneratorul conceput și produs de el și echipa pe care o conducea. Acest dispozitiv este cunoscut astăzi ca desalinizator.


Sistemul de desalinizare testat în 1954, www.jet100.com

Cu aceeași ocazie, Henri Coanda a prezentat comisiei un proiect complex prin care 100 de astfel de unități ar fi produs, pe un oricare țărm însorit de mare, aproape 160 tone de apă potabilă pe zi, la care se adăugau și multe alte tone de sare de bucătărie și diverse săruri.
Acest lucru "a bulversat" în așa hal comisia oficială, încât s-au speriat bine și pe termen lung, până astăzi, pe principiul "decât să nu-l putem controla pe inventatorul asta, mai bine să ne facem că nu există".

În 1969, compania americană Chicago Bridge & Iron, avându-l consultant pe Henri Coandă a conceput, proiectat și realizat cel mai mare rezervor oceanic subacvatic, de 500.000 Barili (79,5 milioane litri), rezervor care a fost amplasat sub apă, la 70 mile marine (aprox 100Km) de coasta emiratului Dubai. Rezervorul denumit DUBAI KHAZZAN no.1, de 62m înălțime și 80 metri diametru, a fost considerat de companie ca fiind, la acel moment, o realizare tehnică similară Programului Apollo de aselenizare și avionului Boeing 747.


prima fotografie: Rezervorul flotabil în drum spre locul de amplasare (fota Muzeul National Tehnic Dimitrie Leonida)
a doua fotografie: partea superioară a rezervorului, după amplasare (internet)

Iată un exemplu de curaj, al E S Faser, emirul Emiratului Dubai, care, având încredere în conceptul propus de Henri Coandă, a făcut posibilă o astfel de realizare.
Acest lucru a determinat emiratul Dubai să emită o serie de timbre pentru a marca momentul.


imagini: Muzeul  National Tehnic Dimitrie Leonida Bucuresti

Sperăm ca și distinsa companie americană să-și mai aducă aminte de contribuția lui Henri Coandă la acest proiect.

Poate cel mai important proiect pe care Henri Coandă l-a oferit României a fost crearea unei facilități de elită intelectuală și de creativitate aplicată care să procedeze la o identificare națională a tuturor tinerilor creatori geniali în vederea atragerii lor în proiecte complexe pentru progresul României și al întregii lumi. Dorea să exporte inteligeță românească, dar cu păstrarea oamenilor în țară.

Intâlnirea Coandă-Ceaușescu 1969
foto AGERPRES

Evident, factorii politici ai statului comunist au apreciat participarea lui Henri Coandă la dezvoltarea țării, dar le-a fost foarte frică de condițiile pe care savantul le-a dorit și care au fost consemnate de ofițerii de securitate:
"Crearea unui institut Coandă, care să fie instalat în casa proprietate a surorilor sale și care să depindă de Guvern, Parlament sau de un Minister Tehnic. Coandă cerea totodată independență totală din punct de vedere al concepției institutului." (extras Florian Banu, "De la SSI la SIE"; Editura Corint, pag 394)

Institutul Henri Coandă sau CASA GÂNDIRII ROMÂNEȘTI, reprezintă o facilitate de care România are nevoie și în prezent și pe care Asociația Henri Coandă a propus-o Ministerului Culturii și Academiei Române, ultimii deținători ai imobilului Casa Coandă, același imobil la care făcea referire Henri Coandă.

Casa Coanda, b-dul Lascar Catargiu 29-29bis, Bucuresti; foto Asociatia Herni Coanda, www.jet100.com

Din nefericire pentru distinsele noastre instituții menționate anterior, frica de a înființa o astfel de facilitate, duce de 5 ani la menținerea imobilului în stare de nefuncționare și degradare.
Oare n-ar fi mai simplu și eficient să recunoască limitele competențelor lor în ceea ce privește înființarea și organizarea unei astfel de facilități?
Cert este faptul că astăzi, la 45 de ani de la plecarea în lumea de dincolo a lui Henri Coandă, România nu are un muzeu Coandă, nu are o Casă Memorială Coandă și nici o alta facilitate culturală sau științifică care să ilustreze aspecte din viața și activitatea inginerului Henri Coandă, așa cum a dorit familia Coandă în 1969, când a cedat statului român întregul imobil.


1969 PRIM PLAN
HENRI COANDA DESPRE CREATIVITATE
reporter Manase Radnev

Casa Memoriala Coandă, în concepția inițiată în 2011 de Asociația Henri Coandă, reprezintă o facilitate culturală, științifică, educațională și turistică care va avea trei secțiuni interconectate:
1. Un MEMORIAL în care sunt ilustrate aspecte privind interacțiunea familiei Coandă cu mediul social, politic, cultural, științific din România și din lume.
2. Un MUZEU în care să fie ilustrate realizările stiințifice ale lui Henri Coandă, inclusiv machete funcționale ale dispozitivelor sale
3. CASA GÂNDIRII ROMÂNESTI, structura de elită intelectuală și de creativitate aplicată care să valorifice sustenabil (trainic) creativitatea românească
Menționarea în Contextul Centenarului Marii Uniri 1918-2018 a numelui COANDA este direct legată de demnitatea de prim-ministru al Romaniei pe care Generalul Constantin Coanda, tatal savantului, a avut-o în noiembrie 1918, participând activ la înfăptuirea Marii Uniri.
Prin urmare, deschiderea Casei Memoriale Coandă în 2018, este absolut obligatorie și de bun simț.
Prin urmare, cui îi este frică de Henri Coandă?
Asociația Henri Coandă
25.11.2017
www.jet100.com

 

 

06.10.2016 PROPUNERE DE CONSTITUIRE A FONDULUI pentru PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL

2% pentru Patrimoniul Cultural National
ASOCIATIA HENRI COANDA a depus astazi la Guvern o propunere de infiintare a Fondului pentru Patrimoniu Cultural National (FPCN) sub gestionarea Ministerului Culturii, dar având cont separat.   Fondul are rolul de a asigura o anumită mobilitate financiară în vederea salvării, protejării și dezvoltării patrimoniului cultural național, fie că este imobil, mobil sau imaterial.
Sursele care alimentează Fondul sunt provenite de la bugetul de stat, prin sponsorizări, donații, prin sume nedeductibile ce provin de la persoane juridice reprezentând 3 la mie din cifra de afaceri sau 20% din impozitul  pe profit datorat, în condițiile prevăzute de Codul Fiscal.
O noutate absolută o reprezintă faptul că una din sursele de finanțare ale fondului este propusă a veni din sumele provenite de la contribuabili persoane fizice, reprezentând 2% din impozitul anual,  în condițiile Codului Fiscal, la care este nevoie să fie adusă o modificare în acest sens.
Modificarea este propusă a se face prin ordonanță de urgență pentru a fi aplicabilă începând cu anul viitor.
Asociația Henri Coandă depune eforturi susținute, pentru salvarea și valorificarea patrimoniului cultural și științific Coandă din România prin înființarea Casei Memoriale Coandă alături de Academia Română și Ministerul Culturii și amenajarea acesteia în imobilul care a aparținut familiei Coandă din București.

 

 

07.09.2016 MEMORIU ADRESAT GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA CASEI MEMORIALE COANDĂ,
împreună cu 1000 de semnături
olografe.

Stimate domnule prim-ministru Dacian CIOLOȘ,
Considerăm că a venit momentul pentru ca Henri Coandă să aibă o casă memorială în România, așa cum au toate personalitățile care au marcat prin creațiile lor cultura și civilizația întregii lumi.
Considerăm că a venit momentul ca tinerilor acestei țări să li se ofere posibilitatea de a-l descoperi și de a-l cunoaște pe Henri Coandă, cercetându-i aspectele cunoscute și mai puțin cunoscute din viața și activitatea genialului inventator.
Considerăm că fiecare cetățean, care va vizita expoziția culturală permanentă din muzeul ce va fi organizat la etajul Casei Memoriale Coandă, are dreptul de a studia și de a interacționa practic cu machetele funcționale ale dispozitivelor care folosesc efectul Coandă.
Considerăm că fiecare vizitator al secțiunii memoriale organizată la parterul Casei Memoriale Coandă are dreptul să afle despre rolul și importanța pe care Generalul Constantin Coandă, tatăl lui Henri, a avut-o în realizarea Marii Uniri din 1918 în calitate de prim-ministru, ministru de externe și președinte al Senatului, în tot timpul prodigioasei sale activități militare și politice.
Considerăm necesar să fie activată cât mai curând posibil structura denumită Casa Gândirii Românești, organizată în cadrul Casei Memoriale Coandă, pentru ca tinerilor cu potențial creativ din țară să li se poată asigura condiții de dezvoltare de înaltă ținută morală, artistică și științifică.
Considerăm că imobilul Casa Coandă, construit în 1910 și donat de familia Coandă pentru a deveni muzeu încă din 1969, necesită o protecție de urgență prin consolidare și restaurare, întrucât ultima sa restaurare a fost făcută de Gospodăria de Partid în 1968.
Considerăm că este firesc ca în Casa Memorială Coandă să fie adunat și păstrat întregul patrimoniu cultural mobil Coandă, donat statului român de familia Coandă între 1970-1974, pentru a fi valorificat cultural și științific, întrucât acest patrimoniu este compus din aproximativ 1000kg de piese culturale și este actualmente deținut de mai multe instituții publice din țară, fiind aproape în totalitate păstrat în depozite și neexpus public.
Considerăm că a venit momentul să oferim respect celor care au făcut cunoscută România prin activitatea lor pe toate meleagurile, iar astazi a venit rândul lui Henri Coandă!
De aceea,
domnule Dacian Cioloș , în calitatea pe care o dețineți de prim-ministru al României, vă rugăm să dispuneți constituirea unui grup de lucru format din specialiști și reprezentanți ai Guvernului, ai Academiei Române, ai Ministerului Culturii și Asociatiei Henri Coandă pentru identificarea unor soluții argumentat-sustenabile în vederea înființării Casei Memoriale Coandă ca unitate privată, neguvernamentală, cu rol în protejarea și valorificarea întregului patrimoniu cultural Coandă din România, care să desfășoare activități culturale, științifice, educaționale și turistice.
În cazul în care Academia Română sau Ministerul Culturii NU își asumă răspunderea înființării și organizării sustenabile a Casei Memoriale Coandă vă rog să aveți amabilitatea de a delega Asociația Henri Coandă pentru a prelua atribuțiile de înființare și organizare, în vederea atragerii fondurilor necesare restaurării imobilului și pentru deschiderea publică a Casei Memoriale Coandă pănă la aniversarea momentului centenar al Marii Uniri.
Vă mulțumim,
Semnează Asociația Henri Coandă și toți cei care semnează mai jos

DESCARCA PDF

PROGRAME ACTIVE

 

URMARESTE PAGINILE HENRI COANDA

HENRI COANDA
TIMELINE

HENRI COANDA
MAXIM

HENRI COANDA
SCIENCE

INREGISTRARI VIDEO CU HENRI COANDA


1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA I-a


1910-2013
HENRI COANDA DESPRE TESTAREA PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE DIN 1910 _PARTEA a II-a


1969 PRIM PLAN
HENRI COANDA DESPRE CREATIVITATE
reporter Manase Radnev


old website here

Casa Memorială Coanda_site vechi


PROGRAMUL
<<INFIINTAM IMPREUNA
"CASA MEMORIALA COANDA">>


PROGRAMUL
<<ASA CUM A FOST>> de RECONSTRUIRE FUNCTIONALĂ a PRIMULUI AVION CU PROPULSIE PRIN REACTIE "COANDĂ 1910"

Casa Memoriala Coanda Scop
Casa Coanda <scurt istoric> Etape
Casa Coanda <imobilul> Activitati
Casa Coanda <fotografii> Finantare
Patrimoniul Cultural Coanda din Romania Termene
Casa Gandirii Romanesti Echipa
Sustinatori Noutati
Reactii Mass Media Date tehnice
ORGANIZATIA
HENRI COANDA
DACA DORITI SA VA IMPLICATII... VA MULTUMIM! URMEAZA-NE!
Despre noi FII ACTIV DONEAZA OBIECTE! REDIRECTIONEAZA 2% Facebook
Activitate Exprima-ti opinia! Lista de interes Instructiuni (2min) Henri Coanda Timeline
Membri Vino cu idei! DONEAZA FONDURI Formular (3min) Henri Coanda Maxim
Membri de Onoare Promoveaza! Cont bancar (BT)   Henri Coanda Science
Voluntari Mediatizeaza! Pay Pall    
Sustinatori Inscrie-te ca voluntar! Mandat Postal   Linkedin
Mass Media       Twitter
Contact       Google+
        You Tube
        RSS

HENRI COANDA
VIATA ACTIVITATE ACTIVITATE PENTRU ROMANIA UNIVERSAL
Familia Reactorul "Coanda 1910" Efectul Coanda Proiecte ptr. Romania Mass Media
Studii si scoala Sania cu reactie Propulsoare Diplome si Onoruri Carti
Activitatea stiintífica Aeronautica Pulverizatoare Coanda si Ceausescu Articole
Brevete Militar Atenuatoare de zgomot Casa Coanda Cercetari continuate
Articole Constructii Arzatoare Transport in tub Dyson
Diplome si Onoruri Motoare Ventilatoare Proiectul DELTA Hyperloop
Arta Transporturi Aspiratoare Casa Gandirii Romanesti Brevete
Sport Rezervoare Desalinizarea apei Industria Aerospatiala Muzee
Inregistrari video Energetica Studii asupra apei INCREST Casa Memoriala Coanda
Mostenire Agricultura Creativitate Armata Romana  
Cronologie Mediu Neconventionale Academia Romana  
COPYRIGHT 2010-2017 # Henri Coanda Organisation